Universitatea de Medicină şi Farmacie “Grigore T. Popa” – Iaşi, împreună cu partenerii săi, Universitatea de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu”- Cluj-Napoca şi Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza”- Iaşi, au organizat sâmbătă şi duminică ”Conferinţa cu titlul Etică şi politici de sănătate în România”. În cadrul evenimentului au fost prezentate rezultatele studiilor efectuate de către 40 de cercetători postdoctorali apaţinând Centrului de Etică şi Politici de Sănătate, U.M.F.Gr. T. Popa Iaşi, în cadrul proiectului “Studii postdoctorale în domeniul eticii politicilor de sănătate”.
La conferinţă au fost peste 120 de participanţi, reprezentanţi ai autorităţilor din domeniu, ai asociaţiilor de pacienţi, jurnalişti, medici, filosofi, psihologi, jurişti, economişti şi studenţi ai şcolii doctorale. Temele abordate în cadrul prezentărilor au fost unele de mare actualitate privind reforma sistemului de sănătate din România, cum ar fi: stil de viaţă şi comportament în sănătate al persoanelor cu boli cronice, perspective etice şi determinanţi ai accesului persoanelor şi grupurilor vulnerabile la servicii de sănătate, transplantul de organe recoltate de la donatori decedaţi – perspective etice şi influenţe psiho-morale, socio-culturale, medicale, juridice, migraţia medicilor români: implicaţii etice şi socio-economice, etica şi eficienţa în alocarea resurselor în sistemele de sănătate, etica în guvernanţa serviciilor medicale şi sociale pentru persoanele cu abuz de substanţe, studiu interdisciplinar privind demnitatea pacienţilor terminali.
În deschidera conferinţei prof. dr. Vasile Astărăstoae, rectorul U.M.F. Gr. T. Popa Iaşi, preşedintele Colegiului Medicilor din România, a declarat că există un grad ridicat de nemulţumire la nivel mondial cu privire la funcţionarea sistemelor de sănătate şi nu există până în prezent o soluţie globală la aceste nemulţumiri.
”Din punctul nostru de vedere, nemulţumirile apar din cauza faptului că întâi se construiesc sistemele de sănătate şi abia apoi politicile de sănătate şi, respectiv, analizele sistemului, împreună cu măsuri de eficientizare a acestuia. În plus, construcţia sistemului nu beneficiază de o analiză şi o participare intersectorială şi pluridisciplinară, nu se ţine cont de climatul socio – cultural al comunităţii în care funcţionează sistemul, iar decizia se ia în grupuri mici de “aşa-zişi specialişti”. Noi propunem o altă modalitate de abordare, în care deciziile trebuie să se ia pe baza unor cercetări ştiinţifice pluridisciplinare, care să aprecieze pe de o parte, dorinţa şi aşteptările populaţiei, pe de altă parte, posibilităţile economice de a satisface aceste dorinţe. Un asemenea echilibru nu se poate realiza decât printr-o analiză etică a politicilor de sănătate şi a sistemelor de sănătate care să aibă mereu în centru binele pacientului”, spune prof.univ.dr. Vasile Astărăstoae
Importanţa acestui demers a fost subliniată şi de alţi participanţi., mai ales că este pentru prima oară în România când în aceleaşi grupe, cercetători din domenii diferite au armonizat cunoştinţe, opinii şi metode diferite.
“Proiectul este foarte important pentru că este pentru prima dată când problemele din sistemul sanitar sunt abordate din punct de vedere etic de către un grup de profesionişti, care au realizat materiale ştiinţifice bine documentate, utile pentru decidenţii din sistemul de sănătate, care sunt sigur că vor putea sta la baza unor politici în interesul cetăţenilor”, a precizat dr. Vasile Cepoi, Consilier de Stat pe probleme de sănătate al Primului Ministru.
În cadrul proiectului “Studii postdoctorale în domeniul eticii politicilor de sănătate”, în structura Universităţii de Medicină şi Farmacie ”Grigore T. Popa” Iaşi a fost creat Centrul de Etică şi Servicii de Sănătate, în cadrul căruia un număr de 40 cercetători postdoctoranzi provenind din 7 domenii ştiinţifice (medicină, psihologie- sociologie, ştiinţe economice, filosofie, asistenţă socială, drept şi teologie) au desfăşurat activităţi de cercetare pe teme legate de serviciile de sănătate, precum: politici de alocare a resurselor, stări terminale, transplant de organe şi tesuturi, studii privind justiţia socială şi accesul la servicii de sănătate (focalizate pe grupuri defavorizate, ex. Roma, bolnavi cronici, grupuri defavorizate economic). Toate cercetările s-au centrat pe aspectele etice privind autonomia pacienţilor, justiţia socială, echitate şi demnitate.
Centrul de Etică şi Politici de Sănătate are drept obiectiv elaborarea de studii şi analize bazate pe cercetări ştiinţifice interdisciplinare şi intersectoriale care să fundamenteze formularea unor politici de sănătate eficiente şi echitabile. Centrul de Etică şi Politici de Sănătate este prima entitate de acest gen din România şi din Europa Centrală şi de Est.
Proiectul Studii postdoctorale în domeniul eticii politicilor de sănătate este finanţat de Uniunea Europeană prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013, Axa prioritară: 1 “Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere”, Domeniu major de intervenţie: 1.5 „Programe doctorale si post-doctorale în sprijinul cercetării, cod POSDRU/89/1.5/S/61879. Valoarea totală a proiectului implementat a fost de 13.941.974,00 lei.
