OMS afirma ca 60% din decesele inregistrate la nivel mondial sunt produse de fumat, alcool si obezitate si a aprobat in aceste zile un plan pentru prevenirea si controlul maladiilor netransmisibile determinate de anumite comportamente nocive precum obiceiurile alimentare sau sedentarismul.Planul stabileste noua obiective, care urmeaza sa fie implementate la nivel mondial, iar printre solicitarile OMS se numara elaborarea programe nationale pentru prevenirea, controlul si diminuarea factorilor de risc.
Conform OMS in absenta unor masuri eficiente de combatere a comportamentele nesanatoase, aflate la originea unor boli cardiovasculare( hipertentsiune, infarct), metabolice (diabet,obezitate),pulmonare sau si cancerulului, mortalitatea anuala globala datorita acestora ar putea ajunge pana in 2030 la 55 de milioane fata de 36 de milioane de persone cat este in prezent.
In Romania tot podiumul cauzelor de deces e ocupat de afectiuni asociate cu factori de risc cu determinism comportamental (fumat, alimentatie, sedantarism, obezitate, relatii sexuale neprotejate) corectabili prin educatie si sunt reprezentate de boli cardiovasculare (733,06 decese/100.000 locuitori), tumorale (186,86 decese/100.000 locuitori), boli repiratorii si digestive (cate 69,25 decese/100.000 locuitori)
Comportamentele de risc precum fumatul si consumul de alcool sunt in crestere iar obezitatea a ajuns la proportii greu de imaginat. Mai precis incidenta fumatului este in crestere , in special la grupa de varsta de 18-19 ani si s-a ajuns ca o treime din femeile cu varste cuprinse intre15 si 44 de ani şi mai mult de jumate din barbatii de aceeasi varsta sa fie fumatori activi.Consumul de alcool e si el in crestere la tinerii adulti si in special la tinerele femei si s-a ajuns ca un sfert din femei si trei sferturi din barbati sa consume in fiecare zi alcoo. Se estimeaza ca peste 50% din populaţia României este supraponderală datorită comportamentului alimentar nesănătos şi sedetarismului iar alimentatia reprezintă un important factor de risc pentru afecţiuni cardiovasculare si metabolice.
In aceste conditii introducerea educatiei pentru sanatate ca materie de studiu in institutiile de invatamant va realiza trei obiective majore:
a)educatie autorizată si informare corecta din punct de vedere ştiinţific intr-un cadru oficial si institutional realizata de personal specializat;
b)impact la nivel populational prin includerea unui procent ridicat din populatia tanara mai receptiva la dobandirea de informatii cel putin prin prisma rigorilor de evaluare din invatamant.Acest lucru este mult mai greu de realizat la nivelul adultilor atat ca arie de cuprindere cat si ca eficienta.
c) eficienta se traduce in eliminarea comportamentelor de risc si adoptarea comportamentelor profilactice si sanogene cu efecte benefice atat asupra sperantei de viata si a calitatii vietii cat si asupra sistemului sanitar.
