Omul de afaceri Bogdan Cihodaru, milionar în euro, este acuzat de DNA că ar fi ignorat legile în scopul de a se îmbogăţi fără drept. Ieşeanul ar fi apelat la o serie de tertipuri juridice pentru a pune mâna pe zece de hectare aparţinând statului. 
În demersul său, potrivit rechizitoriului obţinut de “Adevărul”, Cihodaru ar fi avut complici personaje din justiţie, notari sau funcţionari publici.
Actul de acuzare care a îngenuncheat unul dintre cei mai bogaţi oameni din Iaşi conţine detalii incredibile despre modul în care Bogdan Cihodaru şi-ar fi sporit averea. Potrivit documentului citat, obţinut de “Adevărul”, bogatul ieşean ar fi devenit unul dintre “cei mai importanţi jucători de pe piaţa imobiliară”, obţinând, în anii 2000, în jur de 100 de hectare de teren aparţinând Staţiunii de Cercetare şi Producţie Viticolă Iaşi, unitate de administra pământul statului român. Schema brevetată de Bogdan Cihodaru, explicată în rechizitoriu, pare a fi una extrem de laborioasă şi a necesitat intervenţia mai multor persoane din sistemul public ieşean. De altfel, alături de Cihodaru, acuzat, printre altele, de înşelăciune şi spălare de bani, au mai fost trimişi în judecată doi avocaţi, un notar şi un fost director de bancă. Cea mai uzuală metodă prin care Cihodaru ar fi obţinut terenuri ar fi fost cumpărarea de drepturi succesorale ale unor moştenitori ce nu îşi revendicase încă proprietăţile. Milionarul obţinea contractele respective pentru sume modice şi, după ce ajungea în posesia moşiilor, pe cale administrativă sau judecătorească, le vindea mai departe la preţuri mult mai mari. În dosarul penal instrumentat pe numele său procurorii au descoperit două astfel de operaţiuni care ar fi depăşit însă spectrul speculaţiei şi s-ar fi derulat cu încălcarea legilor în vigoare. Este vorba de un teren de 10,5 hectare şi un altul de 42 de hectare. Ambele aparţinând statului. Magistraţi induşi în eroare Potrivit rechizitoriului, pentru ambele terenuri, Cihodaru ar fi cumpărat de la moştenitori drepturile succesorale. Problemele legală ar fi apărut, însă, în momentul obţinerii efective a pământurilor. Astfel, se arată în documentul citat, în cazul terenului de 10,5 hectare, Cihodaru ar fi depus, în anul 2005, două cereri de retrocedare. Una pe cale administrativă şi una pe cale judecătorească. Cele două demersuri ar fi avut loc concomitent. După ce a obţinut terenul, legal, pe cale administrativă, Cihodaru nu ar fi renunţat însă la acţiunea civilă de la Judecătoria Iaşi reuşind astfel, “prin inducerea în eroare” a magistraţilor, să obţină încă o retrocedare, cu valoare egală, a aceluiaşi teren, însă într-un alt amplasament. Concret, Cihodaru, deşi avea dreptul asupra a doar 10,5 hectare, ar fi obţinut de două ori mai mult. Din terenul statului. “În scopul de a ascunde originea ilicită a imobilului obţinut ilegal, învinuiţii Cihodaru Nicolai-Bogdan şi Cihodaru Gabriela au procedat iniţial la dezmembrarea suprafeţei în cauză în două loturi”, se arată în rechizitoriu. Ulterior, terenurile ar fi fost înstrăinate, formal, potrivit DNA, unor persoane sau firme apropiate omului de afaceri. Ruleta judecătorilor În cazul terenului de 42 de hectare, Cihodaru ar fi procedat, de asemenea, potrivit procurorilor, în mod ilegal. De această dată, moştenitorii de la care cumpurase drepturile succesorale (contra sumei de 500.000 de euro) nu ar mai fi avut dreptul la retrocedare deoarece ar fi trecut termenul legal pentru această operaţiune. Cu toate acestea, Cihodaru ar fi procedat la fel ca în cazul primului teren. Pe două căi. Cea administrativă şi judecătorească. Pentru primul demers ar fi fost ajutat de registratorul de la Cadastru Ciprian Maftei, inculpat şi el în dosar. Acesta ar fi intabulat terenul deşi chiar o colegă de a sa redactase cinci obiecţiuni cu privire la legalitatea operaţiunii. După ce ar fi obţinut ilegal terenul pe cale administrativă, Cihodaru ar fi continuat demersul şi pe cale judecătorească pentru a obţine din nou terenul. Tertipul ar fi fost acelaşi. Să-i păcălească pe magistraţi să-i dea dreptul de intabulare a aceleiaşi suprafeţe, însă pe alt amplasament. În rechizitoriu se face referire la o adevărată ruletă a judecătorilor în acest caz. Cihodaru ar fi intentat nu mai puţin de zece acţiuni civile de revendicare, sperând astfel ca dosarul va ajunge la un magistrat anume. DNA nu dă nume iar prin rechizitoriu niciun judecător nu a fost trimis în judecată. Cert este că, deşi obţinuse deja în mod ilegal suprafaţa de 42 hectare pe cale administrativă, Cihodaru voia să obţină suprafaţa echivalentă şi pe cale judecătorească. Şi a fost la un pas să reuşească. La Judecătoria Iaşi, din cele zece acţiuni intentate, una avea să-i fie admisă. Milionarul a pierdut însă procesul în apel şi mai apoi în recurs. La fel ca în cazul primului teren, ulterior intabulării, omul de afaceri ieşean ar fi înstrăinat mai apoi terenul unor apropiaţi. Cum se apără Cihodaru Potrivit reprezentanţilor omului de afaceri, cele două acuzaţii principale imputate de DNA nu ar fi adevărate. În ceea ce priveşte terenul de 10,5 hectare, apărătorii lui Cihodaru spun că, după ce s-ar fi obţinut şi hotărârea judecătorească de recunoaştere a dreptului de proprietate, milionarul ar fi contactat reprezentanţii Staţiunii de Cercetare pentru a face demersurile necesare de anulare a titlului de proprietate a terenului obţinut pe cale administrativă însă aceştia nu ar fi răspuns. Ulterior, Cihodaru ar fi cumpărat drepturile succesorale şi de pe al doilea amplasament, pentru a face întreaga operaţiune legală. Mai mult decât atât, Cihodaru a declarat că el a fost cel păgubit. “În momentul de faţă am cumpărat drepturi succesorale pentru 24 de hectare (însumând cele două amplasament n.r.) însp nu am primit decât 7. Cum am înşelat eu statul când eu sunt cel prejudiciat. Voi apela la justiţie şi îmi voi recupera banii”, a spus Cihodaru. Reprezentaţii acestuia au spus că şi în ceea ce priveşte terenul de 42 de hectare procedurile de intabulare s-ar fi derulat în limita legii. În acelaşi dosar al DNA, instrumentat de procurorul ieşean Emilian Eva, au mai fost trimişi în judecată avocaţii Călin Safta Romano şi Maria-Otilia Bârnaz, precum şi notarul public Ioana Necula. DNA a calculat prejudiciul la 12 milioane de euro pentru care a dispus sechestru pe averea lui Bogdan Cihodaru şi al celorlalţi inculpaţi. Statul s-a constituit, însă, parte civilă cu suma de 75 de milioane de euro.
Citeste mai mult: adev.ro/mxnr9u
