În numai o lună şi jumătate de la începutul anului la Direcţia Generală Judeţeană pentru Protecţia Copilului şi Asistenţă Socială au fost înregistrate 67 de cazuri cu 121 copii care au suferit diferite forme de abuz, pentru 18 dintre aceştia fiind impusă măsura scoaterii din familie şi ducerea lor în centre de urgenţă până vor fi adoptaţi sau daţi în plasament sau în asistenţă maternală. 
”Cele mai multe forme de abuz sunt cele prin neglijenţă. Vorbim de 32 de cazuri în care au fost implicaţi 77 de copii. În alte 8 cazuri în care au fost implicaţi 16 copii vorbim de violenţa fizică”, ne-a declarat Tiberiu Bantaş, purtătorul de cuvânt al Direcţiei Generale Judeţene pentru Protecţia Copilului şi Asistenţă Socială Iaşi.
Cel mai trist este faptul că mulţi dintre aceşti copii lipsiţi de copilărie sunt agresaţi verbal sau fizic, nespălaţi, flămânzi şi bolnavi.
O statistică a Inspectoratului Şcolar Judeţean Iaşi arată că în ultimul an a crescut uşor rata abandonului în rândul elevilor.
Din cei 1125 de elevi de clase I-XII aflaţi în situaţia de de abandon şcolar şi risc de abandon doar 9% au probleme de de natură şcolară privind dificultăţi de învăţare, corigenţe, repetenţie sau motivaţie şcolară redusă.
Situaţia este şi mai îngrijorătoare întrucât 84,4% din elevii care abandonează şcoala sunt din mediul rural. Aceleaşi statistici arată că 37,48% dintre copiii nu se pot prezenta la şcoală din cauza neputinţei părinţilor de a le cumpăra haine, rechizite sau pentru a plăti transportul, cazarea într-un cămin, fie sunt nevoiţi să contribuie la întreţinerea familiei, ceea ce nu le mai permite să aloce timp învăţăturii. Astfel sărăcia devine una dintre cauzele principale ale abandonul şcolar.
Alţi 35,80% dintre copii abandonează şcoala din cauze de natură familială – fie nivelul redus de educaţie al părinţilor, fie dezinteresul sau atitudinea negativă a familiei faţă de şcoală, ori provin din familii dezorganizate, din familii unde situaţia dintre adulţi este conflictuală, sau pentru că sunt lipsiţi de atenţia părinţilor plecaţi la muncă în străinătate.
În mediul urban domină cauzele de natură socio-economică, pe fondul discrepanţelor accentuate între mediile sociale şi a unor soluţii de câştig imediat, în timp ce în mediul rural în 41,77% din cazuri se evidenţiază clar cauzele de natură familială.
