În vreme ce România importă vaccinuri din străinătate, iar pacienții plătesc chiar și de zece ori mai mult pentru un astfel de produs, filiala ieșeană a Institutului Cantacuzino a fost îngropată. 23 din 34 de angajați au primit preavize de concediere, iar de pe 18 octombrie vor intra în şomaj. Medicii spun că la Iaşi se produceau seruri fără echivalent în lume, de la vaccinuri imunologice, atât de necesare pentru persoanele alergice, dar și vaccinul antitetanos.
Decizia a fost luată de Ministerul Sănătăţii, luna trecută. Până la 31 octombrie 2013, tot patrimoniul filialei din Iaşi a Institutului „Cantacuzino” trebuie inventariat, iar clădirea va fi închisă cu lacătul. Situaţia proastă a institutului din Iaşi datează din 2010, atunci când Agenţia Naţională a Medicamentelor i-a ridicat autorizaţia de funcţionare pe motiv de proastă tehnologizare. Angajați ai centrului din Iaşi, au declarat sub protecția anonimatului că s-a ajuns în această situaţie din rea-voinţă şi dezinteres. Ar fi fost nevoie de o investiţie de câteva milioane de euro, dar institutul ar fi fost pus pe picioare şi ar fi putut fi profitabil.
Iaşiul a fost singurul centru din România în care se produceau vaccinuri imunologice, seruri pentru tratarea unor afecţiuni respiratorii, precum şi vaccinul antitetanos. Specialişii de la „Cantacuzino” Iaşi spun că imunomodulatori produşi la Iaşi, precum Polidin, Orostim, IBC 10, Bronhodin, Aerodin, anatoxina tetanică şi vaccinul polimicrobian, n-au echivalent în alte centre de profil din lume şi vor dispărea pur şi simplu de pe piaţă. „Vaccinul tetanic adsorbit a fost de importanţă strategică şi este de importanţă strategică. Am înţeles că se importă cu 43 de lei doza comparativ cu 2 lei doza cu cât s-a produs la noi la Institutul Cantacuzino”, a declarat Rodica Hlinor reprezentanta Sindicatului TESA Bucureşti.
Deputatul ieșean Petru Movila susține că filiala ieseana a Institutului Cantacuzino „nu a prezentat niciodata un interes real pentru Ministerul Sănătății și nici pentru conducerea institutului de la București”. Dovada: „ușurinta și amabilitatea cu care ministerul și-a arătat disponibilitatea de a ceda una din clădirile filialei ieșene Spitalului Clinic „C.I. Parhon”, ba chiar solicitând să preia toate activele și să asigure și paza.
Soarta institutului se leagă totuți de câteva nume de politicieni și firme de medicamente din Iași. Astfel, lovitura este cu atât mai dureroasă cu cât, anul trecut, premierul Victor Ponta anunța faptul că reorganizarea întregului Institut, nu doar a filialei ieșene va fi manageriată de Antibiotice Iași. Decizia a fost luată în perioada în care la conducerea Minsiterului Sănătății se afla Vasile Cepoi, fost director al Direcției de Sănătate Publică Iași și în prezent consilier al ministrului Eugen Nicolăescu. Tot anul trecut, Ponta, care asigura și interimatul la același Minister, anunța că participația firmei Antibiotice nu va fi vândută.
