Ajunul Bobotezei, din 5 ianuarie, este prima zi de post din noul an, după 11 zile în care nu au mai fost restricţii alimentare, cu ocazia sărbătorilor Naşterii Mântuitorului şi Anului Nou. 
Pentru a întâmpina cum se cuvinte această mare sărbătoare, a Bobotezei, credincioşii ţin post aspru sau chiar post negru, luând numai dimineaţă Agheasmă Mare, pe care o au păstrată din anii trecuţi.
„Oamenii se pregătesc pentru a preîntâmpina cum se poate mai bine marea sărbătoare şi de aceea, înaintea zilei de Bobotează avem o zi în care se ajunează, adică Ajunul Botezului. Este o zi de pregătire duhovnicească prin post aspru pentru a preîntâmpina această mare sărbătoare a Botezului Domnului„,a declarat părintele Constantin Stoica, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române.
Postul din ziua de 5 ianuarie este păstrat din secolele IV-VI, când catehumenii se pregăteau să primească botezul. După ce erau botezaţi, puteau să participe pentru prima dată la Liturghia credincioşilor şi să se împărtăşească.
Ajunul Bobotezei face parte din categoria posturilor de o zi din cursul anului bisericesc, alături de Înălţarea Sfintei Cruci prăznuită la 14 septembrie, şi de Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, pomenită la 29 august.
Luna ianuarie este o perioadă care abundă în sărbători, a mai spus părintele Stoica.
La 1 ianuarie, Biserica a prăznuit Tăierea împrejur cea după Trup a Domnului şi tot atunci creştinii ortodocşi l-au cinstit pe Sfântul Ierarh Vasile cel Mare.
Botezul Domnului sau Boboteaza este sărbătorită, ca în fiecare an, la 6 ianuarie, când în toate lăcaşurile de cult ortodoxe se oficiază slujba Aghesmei Mari. Slujba sfinţirii apei se poate face atât în Ajun, cat şi în dimineaţa zilei de Bobotează şi aminteşte de momentul în care Mântuitorul Iisus Hristos a fost botezat în apele Iordanului.
La 7 ianuarie, în Biserica Ortodoxă se face pomenirea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, Înaintemergătorul Domnului.
Pe 10 ianuarie, în calendar este menţionat Sfântul Cuvios Antipa de la Calapodeşti. Sfântul este prăznuit în mod deosebit în judeţul Bacău, dar şi în Capitală, o parte din moaştele sale aflându-se la Mănăstirea Christiana. Apoi, Cuviosul Antonie cel Mare, ocrotitor al multor lăcaşuri de cult din ţara noastră, este cinstit la 17 ianuarie. Pe 21 ianuarie este pomenit Cuviosul Maxim Mărturisitorul, pe 25 ianuarie, Sfântul Ierarh Grigorie Teologul, iar, în penultima zi a lunii, este sărbătoarea Sfinţilor Trei Ierarhi Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur.
Sursa: Mediafax
