Anul acesta, pe 18 aprilie, este Vinerea Mare, Vinerea din Săptămâna Patimilor, această zi fiind marcată de o serie de tradiţii şi obiceiuri româneşti.
Ultima vineri din Postul Mare este numita Vinerea Pastilor, Vinerea Patimilor, Vinerea Neagră, Vinerea Seac sau Vinerea Mare. Conform traditiei crestine, este, ziua in care Iisus a fost rastignit si a murit pe cruce pentru rascumpararea neamului omenesc de sub jugul pactului stramosesc. Din
In această zi este interzis a se face copturi. Exista credinta ca daca cineva se incumeta a coace in aceasta zi face mare pacat iar coptura nu este mancata nici macar de pesti.
Dimineata, inainte de rasaritul soarelui, oamenii alergau desculti prin roua sau se scaldau tainic in ape curgatoare crezand ca, in felul acesta, vor fi sanatosi pe tot parcursul anului. Seara, insa, intreaga suflare a satului bucovinean mergea la biserica pentru a participa la slujba de scoatere a aerului si pentru a trece pe sub acesta. in scopuri terapeutice.
Acestei zile i se spune si Vinerea Seaca, pentru ca batranele posteau post negru, iar seara, la Denia Prohodului Domnului, luau anafura de la biserica.
Dupa cantarea Prohodului Domnului se inconjoara de trei ori biserica de tot soborul, cu Sfantul Epitaf, care apoi este asezat pe masa din mijlocul bisericii. La terminarea slujbei, femeile merg la morminte, aprind lumanari si-si jelesc mortii. La sfarsitul slujbei, era obiceiul ca preotul sa imparta florile aduse, care erau considerate a fi bune de leac.
Lumea, in trecut, pleca acasa cu lumanarile aprinse pe drum, ca sa afle si mortii de venirea zilelor mari. Ocoleau casa de trei ori si intrand, se inchinau, faceau cate o cruce cu lumanarea aprinsa in cei patru pereti sau doar la grinda de la intrare si pastrau lumanarea pentru vremuri de primejdie.
In popor, se crede ca, daca ploua in Vinerea Mare, anul va fi manos, iar daca nu, nu va fi roditor.
Unii cred ca, daca se scufunda in apa rece de trei ori in acesta zi vor fi sanatosi tot anul.
Femeile nu coc paine sau altceva, sa nu arda mainile Maicii Domnului; nu cos, ca sa nu orbeasca; nu tes, nu torc, nu spala, pentru a nu o supara pe Sfanta Vineri.
Se afuma casa cu tamaie, inconjurand-o de trei ori, in zorii acestei zile, pentru ca ganganiile si dihaniile sa nu se apropie de casa si de pomi. Copiii aduna flori de pe camp si le duc la biserica.
În traditia populara, sunt interzise mancarurile la cuptor, iar dimineata, chiar inainte de rasaritul soarelui, se zice ca e bine sa alergam desculti prin roua sau ape curgatoare pentru a fi sanatosi tot anul.
Un copil nascut in Vinerea Mare si botezat in prima sambata de dupa Paste, este inzestrat cu darul de vindecator.
Nu e bine ca pescarii nu isi intind plasele in Vinerea Mare.
Daca te tunzi in Vinerea Mare, nu vei mai suferi de dureri de cap sau de dinti vreme de un an.
Ouale culese din cuibare in aceasta zi nu se strica niciodata.
In aceasta zi nu este recomandat nici sa semeni, nici sa infingi vreun fier in pamant, fie el plug, sapa sau harlet.
De Vinerea Mare este oprit a se face vreo varsare de sange (a se taia vreun animal) si se interzice lucrul cu ciocanul, cuiele ori lemnul, scrie B1tv.
