Majoritatea oamenilor se adapteaza cu usurinta la modificarea orei, modificarile adaptive ale organismului facandu-se complet in circa 15 zile. Particularitatile fizice si psihice individuale influenteaza modul cum se realizeaza aceasta adaptare si de aceea unii pot prezenta o simptomatologie polimorfa mergand pana la agravarea sau decompensarea unor afectiuni.Invocand faptul ca se perturba nejustificat populatia si ca pierderile din diverse domenii socioeconomice depasesc castigurile unele tari au renuntat la schimbarea orei de iarna-vara sau nu au aplicat-o vreodata.
Duminică vom dormi mai puțin cu o oră si chiar de luni se vor simti efectele schimbării orei dintre care unele pot fi chiar periculoase:
1.creste riscul de infarct cu 5-10%, timp de trei zile după trecerea la ora de vară in special persoanele tinere, active profesional;
2.creste riscul suicidar.timp de doua saptamni de la modificarea orei in special la depresivi si la cei vulnerabilitati psihoemotionale.
Scurtarea duratei somnului cu o ora precum si trezirea cu ora mai devreme duce la un stres la care organismul reactioneaza prin creșterea activitatii sistemului nervos simpatic si a nivelului citokinelor proinflamatorii Acestea se asociaza expunerii prelungite la lumina si modificari in secretia melatoninei cu efect asupra reglatii ritmului circadian (somn-veghe) determinand modificari:
a)cardiovasculare manifestate prin variatii ale tensiunii arteriale si variate tulburari de ritm cardiac;
b)neuropsihice: modificari ale calitatii somnului (insomnie, somnolenta), astenie, apatie, anhedonie, agitatie, irascibilitate, anxietate, tulburari de concentrare si memorie, cefalee, vertij,moficarea apetitului (inapetenta sau bulimie), pana la dereglari afective sezoniere si ideatie suicidara.
Reamintim ca sub aceasta simptomatologie se pot ascunde si alte cauze si de aceea este bine sa fiti evaluati corespunzator de catre un medic pentru a nu omite un alt diagnostic.
Pentru evitarea sau diminuarea simptomatologie neplacute recomandam planificarea corespunzatoare a programului si evitarea suprasolicitarii datorata stimulentelor nervoase, substantelor psihoactive sau situatiilor conflictuale.
Nu e de neglijat petrecerea a cat mai mult timp in aer liber si miscarea chiar sub forma unor simple plimbari precum si alimentatie bogata in fructe si legume proaspete.
Dr.Tudor Ciuhodaru
doctor in stiinte medicale
Comisia de Sanatate a Camerei Deputatilor
