Partidul Naţional Liberal a inaugurat seria unor conferinţe de presă în care membri ai Guvernului din partea PNL vor prezenta măsurile liberale aplicate în concordanţă cu programul de guvernare al USL.
“În aceste condiţii, ale unei solidarităţi guvernamentale, Partidul Naţional Liberal are o identitate de dreapta pe care doreşte să şi-o păstreze şi prin care doreşte să adauge eficienţă actului de guvernare. Când vorbim despre aceste patru priorităţi, relaxare fiscală, privatizare, reindustrializare şi creare de locuri de muncă, şi despre competitivitate, aici, la sediul PNL, e ca şi cum ai evolua într-un mediu natural”, a afirmat vicepreşedintele PNL Varujan Vosganian, ministru al Economiei, în prima conferinţă de presă din seria anunţată, la sediul central al PNL.
Potrivit ministrului liberal, bilanţul Ministerului Economiei pe primele patru luni ale acestui an arată “încurajator”, în condiţiile în care atât industria, cât şi exporturile au crescut cu circa 8%. România intră, astfel, în a doua jumătate a anului 2013 într-o nouă fază de creştere a ciclului economic.
Vicepreşedintele PNL, Varujan Vosganian, a vorbit despre conceptul de ”reindustrializare a României” şi despre acţiunile întreprinse în vederea implementării acestuia: ”România este implicată la vârf în eforturile Uniunii Europene pentru elaborarea unei noi strategii în domeniul industrial, supranumită, în Europa, Renaşterea industrială”.
Domnia sa a arătat că, în ultimele săptămâni, România şi-a prezentat viziunea cu privire la existenţa unei politici industriale comune la nivelul Uniunii Europene.
“Opţiunile noastre au fost bine primite la Bruxelles. Ca dovadă, România a fost prezentă în câteva dezbateri extrem de importante împreună cu preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, şi cu comisarul pe probleme de Industrie, vicepreşedintele Comisiei Europene, Antonio Tajani şi putem să spunem că adoptarea, în ziua de 11 iunie, a Pactului pentru oţel este şi rezultatul contribuţiei pe care a adus-o România în plan european”, a subliniat ministrul liberal.
”Pactul pentru oţel”, adoptat de către Comisia Europeană, arată că iniţiativa României în plan industrial se va bucura de coerenţă şi va fi în concordanţă cu alte politici derulate la nivel european. Acesta porneşte de la realitatea potrivit căreia, în ultimii ani, industria oţelului s-a diminuat şi există un pericol real de relocare către terţe pieţe.
“În primul rând, eu am făcut o propunere la Bruxelles care a fost bine primită şi însuşită de comisarul european Antonio Tajani, anume ca, până în septembrie, fiecare dintre ţările membre să prezinte varianta naţională a Pactului pentru oţel”, a declarat Varujan Vosganian, adăugând că, pentru România, trebuie elaborat un Plan similar de acţiune şi pentru aluminiu.
În vederea implementării în România a ”Pactului pentru oţel”, ministrul liberal a amintit câteva măsuri esenţiale:
• Introducerea unui set de reglementări, Smart Regulation, care să introducă în mod obligatoriu impactul asupra competitivităţii, pe lângă menţiunile privind impactul asupra bugetului, în actele normative şi în notele de fundamentare, această propunere fiind deja prezentată, miercuri, în şedinţa Guvernului.
• Standardizarea produselor, în sensul introducerii unei omogenizări, prin care să fie evitate produsele contrafăcute şi evaziunea fiscală în acest sector.
• Reglementarea pieţei secundare a deşeurilor şi, în principal, a fierului vechi, deoarece la nivelul Uniunii Europene se constată “o hemoragie a fierului vechi către terţe pieţe, iar România este una dintre cele mai lovite victime în această privinţă”.
• Coerenţa dintre politica privind schimbările climatice şi energie şi cea privind dezvoltarea industrială, astfel încât politica energetică să nu greveze asupra costurilor industriei.
• Protejarea forţei de muncă disponibilizate, prin programe de reconversie profesională, şi pregătirea de personal calificat, specializat pentru meseriile solicitate pe piaţa industrială.
“Este foarte important că prin aplicarea acestei strategii în plan european se alocă sume considerabile cercetării. Noi, pentru România, am putea să obţinem sume de până la 2 miliarde de euro în perioada 2014-2020 pentru inovare şi dezvoltare. Noutatea pe care noi o propunem Guvernului este ca banii pe cercetare să nu se dea fără existenţa unui parteneriat între cercetare şi producţie, astfel încât proiectele să nu fie asumate doar de către cercetători, de către universităţi sau instituţii de cercetare, ci să aibă întregul lanţ până la cel care aplică cercetarea”, a mai spus liderul liberal
